O suta de metri ganduri

Da-i unui barbat un deget si iti va lua toata mana. Da-i unei femei un deget si iti va pune imediat verigheta pe el.

Nu cred ca exista deja-vu si am impresia ca am mai spus asta.

Procesul solutionarii: identifica problema, izoleaza problema, casatoreste-te cu ea!

Uneori mananc itere.

Urasc misoginii. Si femeile.

Sa presupunem ca eu... sau mai bine, sa presupunem ca un geniu...Oare de ce am senzatia ca ma repet?

Modestia noastra e mai buna ca a lor.

Am inteles in sfarsit principiul incertitudinii al lui Heisenberg. In mecanica cuantica daca stii viteza unei particule nu poti stii cu exactitate pozitia ei. Mi-a scapat o unghie proaspat taiata pe jos. Stiam ca a ajuns la intr-un final la viteza zero, prin urmare nu am mai gasit-o niciodata.

Mie imi place tortul. Or not.

Daca n-ar fi samburele de kiwi care dupa lungi tentative e convins sa iasa dintre masele, limba ta n-ar avea nicio realizare pe ziua de azi.

Daca timpul ar fi gaina, ce ciorba buna ar face.

Daca fuga e rusinoasa propun sa nu mai alergi dezbracat.

Daca socoteala de acasa ti se potriveste si la targ, ti-o tai!

Daca ungurii ar fi plecati din tara ... Atat.

Nu o mai las pe nevasta'mea la acupunctura. Se intoarce cam intepata.

Obuzul asta mi-a cazut cu tronc.

Haina spune multe despre posesorul ei dar cine e suficient de nebun sa stea de vorba cu o haina?

Mi-a zis ca răzbunarea e arma prostului. Las' ca vede el.

Pana si grecii grecesc.

Am avut toata lumea la picioare. Din pacate nu a stat prea mult ca mi-au mirosit.

I-am zis clar si raspicat: "Fii intotdeauna ambiguu!".

Achiesez la demersul de dezavuare al exprimarilor pretentioase.

Ma fura peisajul atunci cand ...

Sa fie echitatie intre oameni!

Intre inmormantare si nunta, prefer mersul la prima din ele. Macar acolo nu se asteapta nimeni sa te bucuri de necazul omului.

Cel mai sigur mod de a-i aduna intr-o sala pe toti oamenii ce au probleme cu tusea este sa organizezi un concert vocal simfonic cu inregistrare live.

Daca as mai avea un singur an de trait as prefera sa fie 2099.

Va rog sa puneti un bemol acestei note de plata!

Daca n-ar fi punctul de la sfarsitul propozitiei n-as sti unde sa ma.

Ce-as vrea sa se spuna la inmormantarea mea? "Sunt stranepotul decedatului si am 100 de ani".

Unii copii puneau o scoica la ureche si auzeau marea. Eu puneam ce aveam prin casa si auzeam :"Ai grija cu paharul ala ca daca il scapi mananci bataie de nu te vezi!".

Nevasta-mea a vrut masina la scara. I-am luat. Scara 1:50.

Daca ar fi sa aleg, prefer sa mor facand bungee-jumping decat in pat, bolnav. Si oricare din ele in locul unei ore de babysitting.

Mergeam pe strada si am vazut un dud. I-am zis: "Hey dude!".

Dar de ce zici ca sunt curios?

Certitudinea se masoara pe o scara care poate urca doar pana la sandwich-ul cu parizer puturos pe care il scoate intotdeauna colegul de compartiment.

Penibilitatea contine trei ingrediente: o faţă murdara, o mama cu un deget inmuiat in saliva si prezenta unui grup de prieteni de joaca atenti la faza.

Batranetea incepe exact in momentul in care un nesimtit de copil respectuos iti spune "nenea".

Esti varza. (Proverb dac)

Surpriza

Ca barbat bine intentionat cum ma stiti, am vrut sa-i fac o surpriza neveste-mii.
Tot zicea ea ca ar fi bine sa facem ceva schimbari. De exemplu, daca nu putem sa ne luam alta masina, macar sa vedem cum ii sta cu alta culoare.
Masina fiind domeniu barbatesc, am respins imixtiunea feminina si am refuzat un asemenea cataclism cromatic.

Totusi, intr-o zi, mi-am zis sa-mi surprind consoarta si sa fac gestul de neasteptat. M-am dus in secret la service, am vorbit cu vopsitorul si i-am furnizat datele coloristice.
- Nea Costica, i-am zis, vezi mata culoarea asta gri metalizat sobolan, nuanta 738?
El a dat din cap a intelegere.
- Bun, vreau s-o schimbi in gri metalizat sobolan, nuanta 736.

Am aranjat detaliile cu nea Costica si, la termenul stabilit am fost sa-mi iau minunatia de masina noua. Ea sedea asteptatoare in parcarea service-ului dar am trecut de doua ori pe langa ea fara sa o recunosc.
Ce mai, era o alta masina.

Bucuros si mandru de asa isprava, m-am dus acasa, sa-mi impresionez nevasta. I-am zis sa iasa in fata blocului ca am o surpriza pentru ea.
Am venit cu viteza, am pus o frana de sofer profesionist ce sunt si am iesit din masina cu o privire si intorsatura de cap cum numai in genericul de la "Tanar si Nelinistit" mai vezi.
- Deci? I-am zis cu o mina de om satisfacut caruia nu-i puteai ajunge la ego.
- Deci ce? Imi raspunde ea nedumerita.
- Ce parere ai? Insist eu in timp ce deja mi se cam fisura piedestalul.
- Despre ce?
Atat ne-a fost. Eu am intrat bosumflat in casa cu sucul propriei dezamagiri ce depasea cu o palma crestetu-mi.
Ea, ma urmarea cu replici "ajutatoare", cum ar fi "stiu, ai schimbat cauciucurile la masina" sau, preferata mea, "sa nu-mi zici ca ai spalat-o".

Ce-o fi fost in capul meu? Doar stiam ca femeile, in creierul lor, pot stoca maxim 10 culori, dintre care vreo 3-4 raman nefolosite toata viata. Pentru ele, cuvinte ca azur, carmin, piersica, lime sau cyan produc acelasi efect ca poarta noua admirata de stiti voi cine.
Pur si simplu ele nu disting culorile. S-o lasam asa!


P.S.
Binenteles ca povestea de mai sus este adevarata si s-a intamplat aidoma. Doar ca rolurile au fost puuutintel inversate.
S-a vopsit nevasta-mea.

To eat or not to meat

Prin definitie, neuro-nul nu are păr. Totusi, in unele cazuri ii mai apare cate un fir. In farfurie. Si pentru el asta nu e cel mai mare cataclism culinar posibil.

Din motive psihologice, nu suport degradarea umana care isi prelungeste trairea muscand din ceva ce a avut viata candva. Din aceleasi motive, nu ma suport nici pe mine atunci cand, ocazional, consum carne.

Zgarciuri macinate cu obstinatie si masele, oase supte zgomotos de maduva, sorici ametiti prin gura, meseni care se infrupta veseli din hoitul decedat al unui cadavru mort resprezinta imaginea actuala a civilizatiei, a normalitatii.

In scopul perpetuarii consumului de carne investim timp, bani si resurse gramaticale pentru inventarea de diminutive cu care umplem avioanele ce fac loopinguri in linguritele ce ne hranesc copiii. Astfel ala micu' e invatat sa se hraneasca cu ciorbica de vacuta, carnita prajita, perisoare, sarmalute, toate numai bune de introdus in gurita. Ne chinuim sa il invatam numele animalelor doar pentru a sti, cand se face mare, ce sa comande la restaurant.

Daca tot vrei sa mananci carne, sa-ti umpli cavitatea bucala cu proteina animala, ia-ti dom'le tolba de sageti, incinge-ti mijlocul cu blana de leopard, vopseste-te in culorile razboiului, ia tomahawkul in mana dreapta, gâtul de gaina neajutorata in mana stanga si hatz, separa intregul in doua multimi. Apoi stai si priveste satisfacut spasmele corpului ce-si cauta sangerand si horcaind capul.

Sa vad si eu o domnisoara simandicoasa, coafata, pe tocuri, imbracata din ultima colectie haute couture, care inainte sa-si tamponeze tacticos buzele dupa ce a inghitit o bucatica de carne atent taiata, sare salbatica la jugulara unui miel ce pastea linistit pe imas si-si infige manichiura french in ficatul victimei.
Sa strapunga repetat inima unui vitel folosind arma crimei un pantof cu toc. Sa sufoce prin strangulare o caprioara inocenta cu elasticul de la dresuri.

De ce vrea lumea sa-si pastreze aparenta de civilizatie? Propun sa inlaturam intermediarul care face toata treaba sangeroasa si ne pune noua pe masa friptura frageda si aburinda. Natura, padurea, piata din centru orasului, ograda vecinului sa fie un imens bufet suedez. Ba toata Suedia sa fie bufet suedez. Atunci sa vedem carnivorii cu vocatie.

It was nice to meat you!